Miastenia Gravis și bolile joncțiunii neuromusculare

Sinapse - Afectiuni ale jonctiunii neuromusculare

Joncțiunea neuromusculară reprezintă unitatea anatomică la nivelul căreia se realizează contactul între celula nervoasă (neuron) și celula musculară. Impulsul nervos / comanda motorie (numită științific excitație) este transmisă de la nivelul centrilor nervoși superiori pe calea fibrelor nervoase motorii până la nivelul joncțiunii neuro-musculare. Prin intermediul joncțiunii, excitația este transmisă mai departe mușchiului striat deservit de nervul respectiv. Ultimul neuron motor din lanțul de milioane de neuroni interconectați care alcătuiesc calea motorie, are contact cu membrana exterioară a celulei musculare, alcătuind sinapsa neuromusculară. Terminațiile nervoase sintetizează (produc) o substanță chimică – mediator chimic – care este descărcată în spațiul sinaptic atunci când excitația ajunge la terminațiile axonului celulei nervoase. Există mai multe tipuri de substanțe chimice cu rol de mediator, însă cea mai cunoscută și cea mai importantă în patologie este acetilcolina (Ach). Fiecare descărcare de acetilcolină în spațiul sinaptic este urmată de propagarea unui impuls ce determină contracția celulei musculare.

Dintre afecțiunile joncțiunii neuromusculare, cele mai frecvente sunt:

Miastenia Gravis
Miastenia Gravis este o boală autoimună, în care se produc anticorpi îndreptați spre distrugerea receptorilor proprii de acetilcolină de pe membrana post-sinaptică musculară.
Boala se caracterizează clinic prin slăbiciune musculară și oboseală și, de aceea, trebuie făcut un diagnostic diferențial cu multe alte afecțiuni care dau aceleași simptome. Tabloul clinic este extrem de vast, din moment ce sunt afectate toate joncțiunile neuromusculare de la orice nivel al corpului. Caracteristic însă este faptul că deficitul muscular se instalează, de obicei, prima dată la ochi, mai exact la musculatura extrinsecă a globilor oculari (musculatura ce realizează mișcări în toate direcțiile ale globilor oculari). Pacientul acuză vedere *dublă* a obiectelor. Se mai poate întâlni deficit motor localizat la nivelul musculaturii masticatorii, musculaturii ce asigură fonația, deglutiția, sau suferința mușchilor respiratorii ( care pune în pericol viața pacientului), sau deficit muscular al membrelor superioare sau inferioare.
Pentru 90% dintre pacienți, la analize, se găsește un nivel crescut de anticorpi anti-receptori de acetilcolină, punând astfel în mod cert diagnosticul de Miastenie Gravis.
Tratamentul Miasteniei Gravis vizează două mari obiective:
a) Să se sporească eficiența acetilcolinei eliberate la nivelul joncțiunii neuromusculare, utilizând în acest scop medicamente anticolinesterazice (medicamente care atacă enzima ce inactivează acetilcolina).
b) Să elimine din circulație autoanticorpii anti-receptori de acetilcolină, prin plasmafereză sau medicație imunosupresoare de tipul cortizonului. În plus, deoarece Miastenia Gravis se asociază frecvent cu o afecțiune a timusului (timom sau hiperplazie timică) care favorizează producerea de autoanticorpi, extirparea chirurgicală a timusului trebuie avută în vedere la toți pacienții cu Miastenie formă generalizată.

Sindromul miastenic Eaton-Lambert
Acest sindrom este o altă afecțiune a joncțiunii neuromusculare, având ca mecanism perturbarea eliberării neurotransmițătorului Acetilcolină în spațiul sinaptic. Are de asemena un mecanism autoimun și a fost asociat foarte frecvent cu un anumit tip de neoplazie, și anume cancerul pulmonar cu celule mici.
Tabloul clinic cuprinde deficit muscular la nivelul membrelor, senzația de gură uscată, tulburări sfincteriene.
Diagnosticul se face pe baza examinării electromiografice, care face și diferențierea de Miastenia Gravis.
Datorită faptului că acest sindrom apare întotdeauna înainte de debutul clinic al afecțiunii pulmonare, este imperios necesar ca la persoanele cu acest sindrom să se efectueze investigații pentru descoperirea unui eventual cancer pulmonar cu celule mici.

Botulismul
Botulismul reprezintă o intoxicație cu exotoxina bacteriei Clostridium Botulinum, fie prin ingerarea alimentelor contaminate și conservate, fie prin pătrunderea acesteia la nivelul unei răni. Exotoxina acționează la nivelul joncțiunii neuromusculare împiedicând transmiterea impulsului nervos de la nerv la mușchi, prin blocarea eliberării de acetilcolină din terminația nervoasă. Tabloul clinic este similar Miasteniei Gravis, dar cu evoluție acută, asociind și simptome gastrointestinale – întreruperea tranzitului intestinal, dureri abdominale, vărsături abundente. Paralizia musculaturii se extinde rapid la numeroase grupe musculare, până la paralizie a musculaturii respiratorii – cauză a decesului pacientului, dacă nu se intervine terapeutic de urgență. Tratamentul este prompt, la cea mai mică suspiciune de botulism injectându-se antitoxina botulinică polivalentă.